Procesele prin care se realizează vederea au la bază 3 etape :
1. Recepţia vizuală
Globul ocular funcţionează ca un aparat de fotografiat. Mediile transparente au rolul de a refracta radiaţiile luminoase proiectând imaginea pe retină, în pata galbenă. Retina, membrana interioară joacă rolul unui ecran. Imaginea formată pe retină este:
- mică şi răsturnată,
- formată cu ajutorul sistemului optic al globului ocular alcătuit din: cornee, pupilă, iris, cristalin, muşchi ciliari.
După ce se formează imaginea pe retină, influxul nervos este condus prin nervul optic la creier.
3. Formarea senzaţiei de văz
Imaginile sunt proiectate în lobul occipital, într-o zonă a creierului, numită arie vizuală. Acici ia naştere senzaţia de văz. Creierul anlizează şi apreciază mărimea şi poziţia normală a obiectelor în spaţiu.
Tulburari ale vederii
Axul antero-posterior al ochiului este prea lung sau curbura cristalinului este exagerată.
Fasciculul de raze paralele focalizează înaintea retinei, iar imaginile sunt neclare.
Apropierea obiectelor de ochi sau purtarea unor lentile biconcave corectează defectul şi permit vederea clară a obiectelor.
Axul antero-posterior al ochiului este prea scurt sau curbura cristalinului este diminuată.
Fasciculul de raze paralele focalizează inapoia retinei, iar imaginile sunt neclare.
Indepărtarea obiectelor de ochi sau purtarea unor lentile biconvexe corectează defectul şi permit vederea clară a obiectelor.
Curbura corneei sau a cristalinului nu este uniformă.
Razele luminoase nu sunt focalizate într-un singur punct, există focare diferite pentru razele orizontale şi pentru cele verticale.
Corectarea defectului se face prin purtarea unor lentile cilindrice.
Este incapacitatea unor persoane de a distinge culorile, îndeosebi roşu de verde.
Dacă unii pigmenţi lipsesc din celulele cu conuri, anumite culori nu pot fi vizualizate sau sunt confundate cu altele.